Povestea Sistemului Solar, pe înțelesul copiilor

Dacă ai un copil care pare să fie pasionat de cer, planete, stele, îți oferim o povestioară pe care sa i-o poți spune pentru a înțelege Sistemul Solar, formarea lui, a planetelor și cum funcționează spațiul cosmic. Povestea este potrivită pentru copiii cu vârste între 4 și 6 ani și care sunt curioși să afle mai multe despre Univers.

O dată ca niciodată, acum sute de mii de ani, Soarele nu era altceva decât un nor foarte mare, format din gaz și praf, care plutea prin spațiu. Soarele se simțea foarte singur, nu avea prieteni și nici nu avea cu cine vorbi.

Într-o zi a decis să facă ceva pentru a nu mai fi atât de singur într-un spațiu atât de mare și gol, așa că a chemat-o în ajutor pe doamna Gravitație, să-l ajute ca praful și gazul să se unească fără să iasă din nor.

Doamnei Gravitație i s-a făcut milă de Soare pentru că era atât de singur, așa că și-a folosit toată puterea pentru ca praful și gazul să se apropie tot mai mult. Atât de mult s-au apropiat, încât au început să ardă, iar atunci Soarele a devenit o super flacără uriașă care lumina totul în jur și care dădea multă căldură.

Chiar în momentul în care Soarele a început să ardă, mai multe pietricele au fost aruncate în spațiul gol, dar pentru ca ele să nu se îndepărteze prea mult, doamna Gravitație le-a făcut să plutească în spațiu aproape de marea minge de foc care era acum Soarele. Așa că acestea au început să se învârtă în jurul lui, una mai aproape, alta mai departe.

Ani de zile după această întâmplare, Soarele era, însă, la fel de singur, așa că doamna Gravitație a decis să unească încet încet toate acele bucățele de piatră și să formeze mingi mari, de diferite culori și dimensiuni. A reușit să facă 8 mingi și așa s-au născut planetele din jurul Soarelui, care a fost foarte bucuros că de acum nu mai era singur. Tot ce mai avea de făcut era să le pună nume noilor sale prietene.

- Tu, care ești cel mai aproape de mine și te miști foarte foarte repede, te vei numi Mercur.

- Pe tine, care ești atât de grațioasă, vii după Mercur și te învârți invers decât surorile tale, te voi numi Venus.

- Oh!, spuse Soarele entuziasmat, la vederea următoarei mingi, care era plină de apă, dar și de uscat. Pe tine te voi numi Terra.

- Următoarea planetă pe care o văd este ceva mai mică decât Terra și este de culoare roșie. Tu vei fi Marte.

- Pe tine, care ai câteva linii și mai multe luni, te voi boteza Jupiter. Ești și cea mai mare...

- Și tu, cea cu inele în jur... Numele tău va fi Saturn.

- Auzi? Tu de ce ești înclinată?, a întrebat Soarele următoarea planetă.

- M-a lovit o cometă, a răspuns aceasta.

- Bine, îți voi da un nume foarte frumos: Uranus.

- Și tu nu sta acolo în spate. Ești ultima, te învârți atât de încet în jurul meu, încât îți ia 160 de ani să faci un tur complet. Și tu ești albastră, iar numele tău va fi Neptun.

Soarele radia de fericire, dar înainte să lase planetele să se învârtă în jurul lui pentru totdeauna, doamna Gravitație i-a spus:

- Să nu-ți fie teamă, eu voi veghea și voi avea grijă ca nimic să nu ni se întâmple.

Și de atunci cele 8 planete se învârt mereu în jurul Soarelui, care este bucuros că prietenii lui sunt mereu cu el în spațiu.

Sursa: copilul.ro