Leagănul copilăriei pentru două Victorii

A fi bunică înseamnă a fi din nou copil și a trăi copilăria împreună cu nepoții - fără reguli și cu multe-multe povești - pentru că nu este leagăn mai dulce și mai visător în care să se ascundă copilăria decât bunicii.

De mai bine de doi ani, Victoria Vutcarău a redescoperit farmecul copilăriei alături de Victorița, cea mai frumoasă floare din grădina casei, dar și din grădina vieții. Zilele sunt mai luminoase și mai colorate când nepoțica intră pe poartă și sare în brațele bunicuței. Zâmbesc florile în grădină, și nourașii, și razele de soare atunci când Victorița vine să le cânte și să le spună ce poezioare a mai învățat. Bunica o admiră și o soarbe din priviri, iar când mica prințesă obosește, o ia în brațe și îi spune povești sau istorioare despre părinții ei. Cu o curiozitate deosebită o descoase pe bunicuța despre fiecare floare – câte petale și ce culoare are, iar după aceasta numără toate florile pe rând, mai întâi în română, apoi în engleză, și neapărat le desenează.

În ograda bunicii, Victorița se transformă miraculos în orice erou sau orice meșter iscusit. Este și grădinar, și bucătar, și frizer, și tot ce își poate dori un copil... Iar bunicuța este cel mai devotat prieten și coleg de joacă.

Bunica Victoria știe că amintirile copilăriei au puteri magice și încearcă să îi ofere cât mai multe amintiri de acest fel. Amintiri cu aromă de flori și de dulceață, zâmbete nelimitate și multe îmbrățișări tandre. 

Foto: Nata Bodiu Photography