De ce apare mătreața și ce legătură are microbiomul?

Mătreața ne poate da multora dintre noi adevărate bătăi de cap, și la propriu, și la figurat. Mâncărimile, disconfortul, fulgii albi inestetici sunt principalele trăsături ale mătreții, o afecțiune comună a scalpului. Aproape jumătate din populație se confruntă cu mătreața la un moment dat în viață. Pe cât este de frecventă, pe atât de dificil poate fi de tratat în anumite cazuri. Iar asta pentru că factorii ce stau la baza apariției mătreții sunt extrem de diverși. Vârsta, sexul, afecțiunile preexistente, alimentația, stresul, produsele de păr și de piele nepotrivite – toate pot fi cauze ale apariției mătreții, scrie csid.ro

Însă un rol important pare să îl aibă și microbiomul de pe scalp, arată noi descoperiri științifice. Pe suprafața scalpului trăiește o microfloră adaptată perfect unui mediu care îi favorizează dezvoltarea: umezeală, mici fisuri, temperatură plăcută, sebum și lipide specifice.

Când există un dezechilibru la nivelul microbiomului de pe scalp, riscul de dezvoltare a altor microorganisme periculoase crește. Unul dintre acestea este o specie de drojdie, Malassezia, care declanșează mătreața atunci când se înmulțește excesiv.

Ce este microbiomul și cum influențează apariția mătreții.

Microbiomul scalpului este un ecosistem invizibil alcătuit din microorganisme vii, ce face parte din suprafața scalpului și care este alcătuit în special din bacterii (în primul rând Staphylococcus epidermidis și Propionibacterium acnes, cunoscut sub denumirea de Cutibacterium acnes) și din enzime (cu o puternică predominanță a Malassezia restricta).

Sunt milioane de astfel de microorganisme pe centimetru pătrat! Ca în orice ecosistem, aceste organisme trăiesc în echilibru unele cu celelalte, precum și cu pielea scalpului, care le asigură nutrienți esențiali, în special prin intermediul transpirației și al sebumului.

În ceea ce privește pielea corpului și a feței, rolul microbiomului este să protejeze scalpul de microorganismele patogene.

Fiecare dintre noi are propriul microbiom al scalpului și acesta se poate modifica în funcție de factorii genetici, anotimpuri (suferind dezechilibre mai ales în sezonul rece) sau chiar pe parcursul unei zile – atunci când te speli pe cap, spre exemplu.

Ce alte cauze pot duce la mătreață

Pe lângă dezechilibrul microbiomului de la nivelul scalpului, există și alți factori de risc implicați în apariția mătreții.

Dermatita seboreică este unul dintre aceștia. Persoanele care suferă de această afecțiune au pielea iritată și grasă și au astfel mai multe șanse să facă mătreață. Pielea va fi roșie, uleioasă și acoperită de fulgi de culoare albă sau galbenă. Poate afecta scalpul, zona din spatele urechilor, sprâncenele, pieptul și alte părți ale corpului.

De asemenea, anumite boli de piele, precum eczema, psoriazisul scalpului, pecinginea sau dermatita de contact, pot fi cauze ale mătreții.

Și persoanele cu pielea grasă sunt mai predispuse să dezvolte mătreață. Sebumul în exces de la nivelul scalpului este un mediu propice pentru proliferarea ciupercii Malassezia, care se hrănește cu uleiurile secretate de foliculii de păr.

Stresul este de asemenea o posibilă cauză a apariției mătreții, din cauza dezechilibrelor hormonale pe care le provoacă și care au un impact negativ asupra pielii și părului.

O dietă dezechilibrată, din care lipsesc alimentele bogate în vitamina B6 sau B12, poate duce la fragilizarea firului, despicarea vârfurilor, uscarea părului și a scalpului, apariția mătreții și ruperea sau căderea părului cu ușurință.

Nu în ultimul rând, mătreața poate fi și o consecință a utilizării de produse nepotrivite pentru îngrijirea părului care pot irita scalpul sau a șamponării excesive care înlătură uleiul natural ori, din contră, insuficiente care duce la acumularea celulelor de piele moartă.

Sursa foto: csid.ro