Soțul jurnalistei Irina Lencauțan despre sarcină și experiența de a asista la naștere

Un alt bărbat, alt tată și alte opinii la aceeași rubrică: Bărbații despre sarcină, naștere și copii. El e fotograf și cameraman TV, ea jurnalistă. Iurie Rusu și Irina Lencauțan – doi fericiți. Au trecut prin multe greutăți, dar au demonstrat că dragostea le învinge pe toate, mai mult - dă roade. Andreea este fructul iubirii lor ce de mai bine de trei luni le face viața mai frumoasă, fie ea și cu nopți nedormite.

Deși nu toți tăticii sunt de acord să ne vorbească despre ceea ce de obicei vorbesc femeile, Iurie Rusu a acceptat provocarea, or, minunea de a avea un copil era mult prea așteptată în familia lor.

„A fost un moment deosebit când s-a adeverit. La început nu îmi venea să cred. Luam cina împreună, iar Irina mi-a spus că simte ceva schimbari şi că ar putea fi însărcinată. Știind precedentele simptome false prin care am mai trecut, am spus să mai verifice, deci din start nu am crezut-o, dar a fost o bucurie enormă când am realizat că vom fi curând părinţi!”

În anul 2013 au trăit momente mult prea triste, așa cum vestea că vor fi părinți nu a durat decât 8 săptămâni. Au urmat 4 ani de tratament și speranțe, ca într-un final, să se bucure chiar și de pofte memorabile din timpul sarcinii, povestește tăticul.

„E o etapă interesantă să ai acasă soţie însărcinată. Cel mai memorabil moment a fost când Irina într-o noapte avea poftă de cremă de fistic, pe care nu prea îl găseşti la noi în ţară, deşi nu a gustat niciodată până atunci, a spus că a avut un vis şi i s-a părut că e bun şi deci s-au pornit căutările. Am avut mare noroc de prietenii de peste hotare. Desigur am fost atenţi pe toată perioada de sarcină. E primul copil, multe emoţii. Nu am neglijat recomandările medicilor, mai ales după prima pierdere... am fost mai atenţi pe tot acest parcurs de 9 luni.”

Se spune că mai ales în această perioadă femeia are nevoie de o atenție specială și din partea soțului. Iar soțul jurnalistei chiar îi îndeamnă și pe alții să privească cu mai multă înțelegere femeia însărcinată.

„În primul rând în această perioadă un soţ trebuie să fie alături de soția lui pe cât de mult posibil. O femeie însărcinată e altfel, mereu se schimbă, uneori are comportament de copil, şi e normal, fiindcă are un organism viu în interior care o comandă de acolo din burtică. Deci soţii nu ar trebui să se sperie de aceste schimbări de stări ale femeii însărcinate, dar să se uite mai cu înțelegere.”

Într-un interviu din perioada sarcinii, Irina spunea: „El este o fire mai sensibilă, cred că îl va afecta foarte mult să se afle acolo, de aceea nu aș vrea să sufere. E suficient să aștepte vestea bună după ușă. Cu siguranță, va fi suficient stres și acolo”. Dar, în momentul culminant probabil nu a mai fost loc de sensibilitate, așa că tăticul a asistat până la urmă venirea pe lume a fetiței lor și chiar recomandă tuturor să treacă prin această experiență.

„Sincer să fiu nu am programat niciodată că voi asista vreodată în sala de naşteri. Știam doar că soţia ar fi dorit să fiu alături, a fost ceva spontan, am văzut că Irina se simţea fără puteri şi am decis să o susţin fiind alături. Medicii m-au implicat în diferite activităţi, precum să aduc apă soţiei, să o ţin din spate ridicată etc., deci a fost un proces interesant şi rapid, nici nu am reuşit să mă sperii de ceva când pe lume a apărut bebeul nostru!”

Mulți afirmă că după o astfel de experiență ar avea de suferit relația sexuală dintre parteneri. Lucru infirmat de către Iurie.

„Nu este adevarat! Chiar mai mult, aş recomanda tăticilor să asiste la naştere, doar dintr-un singur motiv: asta apropie şi mai mult cuplul, iar femeile deşi poate nu toate recunosc, dar majoritatea îşi doresc să fie soţul alături. Atunci femeia are nevoie de susţinere și fiindu-i alături, naşterea poate decurge mai ușor! ”

Și așa cum fotografii obișnuiesc să nu-și prea lase acasă aparatul de fotografiat, am fost curioși dacă a reușit să surprindă acele momente și în imagini, dar se pare că emoțiile de a fi tată l-au acaparat de tot.

„Dacă sincer nu am luat aparatul foto cu mine din principiu, am vrut să fiu de ajutor în sala de naşteri, nu doar să documentez în imagini situația.” 

De mai bine de 3 luni trăiesc o altă viață, în 3. O viață deloc plictisitoare, ne povestește tăticul, iar lecțiile tată-fiică deja sunt bine gândite.

„Viaţa în 3 este interesantă, nu este deloc plictisitoare și da, e diferită faţă de când eram doar în 2. Sunt şi unele nopţi nedormite, dar asta nu eclipsează bucuria apariţiei unui îngeraș în casă! În primul rând aş dori copiilor mei să le fiu nu doar tată, dar şi un prieten adevărat, voi încerca să îi îndrum nu cu multă „vorbăraie”, dar prin exemple proprii. Nu îmi plac oamenii care vorbesc mult, dar fapte zero. Îi voi învăţa să facă fapte bune!”

Provocat să închidă ochii și să mai retrăiască odată clipa în care și-a ținut prima dată urmașul - Andreea, Iurie Rusu ne vorbește despre aceleași emoții - de nedescris.

„Emoţii de nedescris, senzația de a fi tată e o etapă nouă. Nu contează la ce vârstă devii tătic, te maturizezi la alt nivel, simţi o responsabilitate nouă”.

Către final, tăticul are și un mesaj drăguț pentru soție:

„Îi mulțumesc mult soţiei pentru Andreea. Să fie sanătoasă, şi să reuşim să mai aducem bebeluşi frumoși pe lume!”

Foto: arhiva personală