Cele mai frecvente boli de toamnă la copii și cum pot fi prevenite

Școlile și grădinițele și-au început programul de ceva timp, iar micuții vor trebui să facă față capriciilor toamnei, dar și microbilor care se găsesc din plin în colectivitate. Valeria Herdea, medic pediatru și președintele Asociației Române pentru Educația Pediatrică în Medicina de Familie (AREPMF), spune că aglomerările urbane, poluarea mediului, a apei, a aerului, schimbările climatice din ultimii ani, schimbarea tabloului clinic al multor boli, viteza și cantitatea informației cu care ne confruntăm, au făcut ca sintagma «colectivitate» să fie asimilată unui real pericol.

Bolile transmisibile mai frecvente toamna:

• viroze respiratorii și digestive;
• infecții microbiene (în special infecția cu Streptococ Beta Hemolitic grup A –  frecvent izolat în cazul anginei pultacee și agent etiologic al scarlatinei);
• parazitoze – „boli ale mâinilor murdare”
• „înflorirea” adenoiditelor, otitelor în special la grupele mici de vârstă: 2-7 ani
• alergodermii;

Reacțiile la stresul indus de mediu: în cazul celor mici, anxietatea de separare, suprasolicitarea, lipsa orelor de odihnă în primii ani de școala;

Lipsa unei comunicări de bună calitate cu educatorii, cadrele didactice și, nu în ultimul rând, cu părinții, frecvent foarte implicați social și cu timp din ce în ce mai scurt dedicat „poveștilor de seară”, timpului de calitate petrecut zilnic cu copilul personal.

Mai precis, ce boli pot contacta de la ceilalți copii?

• rinofaringite, adenoidite, otite, bronșite, pneumonii, enterocolite; parazitoze intestinale;

 Ce boli lovesc cel mai des la începutul unui an școlar?

• infecțiile virale digestive – dacă anotimpul este cald și umed;
• bolile infecțioase numite popular: „ale copilăriei” – varicela (vărsat de vânt), parotidita epidemică (oreion), scarlatina;
• bolile parazitare- pediculoza, paraziții intestinali;

Cum pot fi prevenite astfel de situații?

• Prin educație pentru prevenție, igienă riguroasă a corpului, a părului, a mâinilor, a mediului în care se derulează orele de curs, prin respectarea regimului de pauze – „afară, în curte, la aer curat în fiecare pauză”;
• igiena alimentației;
• apa potabilă și sanitația corespunzătoare în școli;
• control preventiv efectuat de medicul școlar la intrarea în colectivitate.

Ce rol are părintele?

• să promoveze și acasă regulile de igienă riguroasă (pe care, în primul rând, să le aplice și personal), astfel încât elevul să aibă exercițiul unui comportament preventiv pro-activ (începând cu igiena mâinilor și terminând cu igiena alimentară sau a mediului);
• să anunțe cadrele didactice sau personalul medical al școlii dacă apar situații speciale: îmbolnăviri sau suspiciuni de contagiune;
• să fie părinți implicați pro-activ alături de personalul didactic și medical al școlii.

Ce rol au cadrele didactice?

• Să asigure programe atractive copiilor – în special la clasele mici, astfel încât învățământul să fie stimulativ, creativ;
• Să se axeze pe formarea unei personalități sănătoase, echilibrate, pe activități cu caracter practic și nu doar pe acumularea unui bagaj teoretic;
• Recomandăm cu căldură evitarea supraîncărcării cu „bagaje” a copiilor din ciclul primar. În ceea ce privește „sănătatea ghiozdanelor” – în anul școlar 2018, un copil de sex feminin, 8 ani, 24 kg și 128 cm, clasa a doua – avea  drept ghiozdan un troler, care măsura 64 cm (1/2 din înălțimea copilului) și cântărea 8,5 kg – adică mai mult de 1/3 din greutatea aceluiași copil!).

Sursa: doctorulzilei.ro; deti.mail.ru