Obiceiuri și tradiții în Săptămâna Mare sau a Patimilor

Postul Paștelui se încheie cu Săptămâna Mare, a patimilor lui Hristos. În această săptămână se face curățenie generală în gospodarii. Curțile sunt măturate, sunt curățate de gunoaie, gardurile sunt reparate. Potrivit portalului crestinortodox.ro, în lunea Săptămânii Mari se scoate totul la aerisit, se lipesc și se văruiesc casele, iar mobilierul este spălat și reparat.

Până miercuri, inclusiv, sunt permise muncile în câmp. După această zi bărbații trebăluiesc pe lângă casă ajutându-și nevestele la treburile gospodărești.

In Joia Mare, data limită slujbelor speciale dedicate morților, fiecare familie duce la biserică colaci, prescuri, vin, miere de albine și fructe pentru a fi sfințite și împărțite apoi de sufletul morților, parte preotului, parte sătenilor aflați la biserică, în cimitir sau pe la casele lor.

Conform tradiției, în noaptea ce premerge Joia Mare sau în dimineața acestei zile se deschid mormintele și sufletele morților se întorc la casele lor. Pentru întâmpinarea lor se aprindeau focuri prin curți, în fața casei sau în cimitire, crezându-se că, astfel, ei aveau posibilitatea să se încălzească. Focurile de Joi-Mari erau ruguri funerare aprinse pentru toți morții din familie și reprezentau o replică precreștină la înhumarea creștină din Vinerea Mare.

Joia Mare este ziua în care, de regulă, se prepară cele mai importante copturi pascale: pasca,cozonacii cu mac și nucă și babele coapte în forme speciale de ceramică. Pasca - cea mai importanta coptură ritualică a Paștelui, se face din făină de grâu de cea mai bună calitate, cernută prin sită deasă, și are, cel mai adesea, formă rotundă.

Ultima vineri din Postul Mare este numită în diferite regiuni Vinerea Patimilor, Vinerea Neagră, Vinerea Seacă sau Vinerea Mare. Conform tradiției este ziua în care Iisus a fost răstignit și a murit pe cruce pentru răscumpărarea neamului omenesc de sub jugul păcatului strămoșesc. Din această cauză Vinerea Mare este zi de post negru. În Vinerea Mare este interzis a se face copturi. Există credința că dacă cineva se încumetă a coace în această zi face mare păcat, iar coptura nu este mâncată nici măcar de pești.

În Vinerea Mare, dimineața, înainte de răsăritul soarelui, oamenii alergau desculți prin rouă sau se scăldau tainic în ape curgătoare crezând că, în felul acesta, vor fi sănătoși pe tot parcursul anului.

Sâmbăta Mare este ultima zi de pregătire de Paști, când se pregătește marea majoritate a mâncărilor, se deretică prin încăperi și se pregătesc hainele noi care sunt îmbrăcate în zilele de Paști. De obicei, în Sâmbăta Mare are loc și sacrificiul mielului, din carnea căruia se pregătesc mâncări tradiționale.

Spre deosebire de Crăciun, pentru Paști nu se pregătesc prea multe feluri de mâncare, de unde și zicerea: „Crăciunul este sătul, iar Paștele este fudul”. Principala grijă a oamenilor, înaintea Paștilor, este aceea de a-și primeni hainele noi.

Sâmbătă seara mai este pregătit cu grijă și coșul ce urmează a fi dus la biserică pentru sfințire. În el se așterne un ștergar curat și se așează o lumânare albă, apoi ouă roșii, pască, cozonac, oua încondeiate, o bucată de slănină, mușchi de porc, șuncă special preparată, zahăr, făină, salată de hrean cu sfeclă roșie fiartă, sare, câțiva căței de usturoi, o ramură de busuioc, cârnați, un miel din aluat copt într-o formă specială etc. Totul se acoperă cu cel mai frumos ștergar din gospodărie, semn de prețuire a sărbătorii pascale, dar și de mândrie.

Foto simbol: ortodox.rol.ro