Părinții care sunt demni de admirație

Cunosc un cuplu, care sunt părinții unei fetițe de 3 ani. Deși îi cunoșteam și când încă nu erau părinți, acum sunt cel mai mult impresionată de felul lor de a fi, de modul cum își cresc fetița, de ce fel de părinți au devenit. În continuare vă spun și ce anume mă impresionează.

Eu încă nu am copii, dar îmi place la nebunie să observ dintr-o parte ce fel de părinți sunt cei din jurul meu. Și de când i-am cunoscut (ca părinți) pe cei despre care am decis să scriu, savurez practic fiecare clipă când sunt în preajma lor.

Deci, în primul rând îi consider cei mai grijulii părinți dintre toți cunoscuți până acum. Nu, nu-și țin fetița doar în puf, dar sunt foarte atenți la necesitățile ei. Spre exemplu, ultima dată când i-am văzut eram la o nuntă. Acest cuplu erau nașii, dar toată seara și o bucată din noapte am văzut că nu-și scăpau fetița din ochi, deși la nuntă mai erau și bunicii micuței. Chiar dacă ei erau prezenți la toate activitățile din cadrul ceremoniei, fetița lor nu rămânea fără atenție – când mama, când tata dansau cu ea, îi ascultau dorințele, o consolau dacă era jignită de alți copii prezenți la nuntă.

O altă chestie care este impresionantă: dacă unul dintre părinți discută cu cineva, iar fetița se apropie cu vreo rugăminte (e de menționat că nu intervine foarte des în discuțiile maturilor), atunci părintele neapărat își cere scuze de la interlocutori și își ascultă fetița. Am rămas cu gura căscată când am văzut pentru prima dată acest comportament la ei. Și plăcerea mea de a-i urmări dintr-o parte ce fel de părinți sunt a crescut de câteva zeci de ori. Din punctul meu de vedere, astfel părinții îi arată copilei cât de mult o respectă și cât de atenți sunt la nevoile ei.

Încă ceva ce m-a impresionat, e că părinții o învață să fie empatică și răbdătoare. Dacă un alt copil i-a luat o jucărie, ei o consolează și îi explică de ce nu ar trebui să se certe și că peste o perioadă se va putea juca liniștită cu acea jucărie.

Și nu în ultimul rând, am observat că părinții acordă o atenție deosebită dezvoltării multilaterale a fetiței lor. Ea merge la grădiniță, iar mama ei deseori publică pe internet activitățile acesteia, video cum învață a număra, desenele care le face, ce hăinuțe alege să îmbrace. Desigur că vizibilitatea pe internet nu este un indiciu că părinții sunt foarte buni, dar este interesant modul pe care l-a ales anume acest cuplu – să demonstreze ce abilități are fetița lor. Cred că pe viitor, când va fi mare, îi va fi foarte interesant să se admire, să vadă cum era de mică.

Susțin cu toată ființa mea că fiecare părinte are dreptul suprem de a alege cum să-și crească proprii copii și niciodată, dar niciodată, nu voi îndrăzni să ofer cuiva sfaturi cum să o facă. Doar mi-am expus opinia și plăcerea de a urmări niște părinți care mă impresionează prin modul lor de a-și crește fetița.

Opinie de Mariana Galben, redactor Odoraș.

Foto simbol: psichologos.ru